De ce înşelăm?

   Cică iubirea e o chestie care te face să uiţi de tine şi vezi doamne să trăieşti pentru persoana
aia specială pentru care tresari la orice oră din zi şi din noapte. Asta o spun unii. Alţii spun că iubirea e atracţie, că e doar ceva la început, şi că trece prin stomac, dar că nu ţine de foame. Treaba asta e oarecum aiurea, şi sincer să fiu sunt de acord cu ambele păreri. Dragoste şi iubire există, toată lumea ştie asta, doar că fiecare şi-o exprimă în felul lui. Dacă cineva îşi doreşte să primească dragoste, trebuie să o câştige. Vrei să câştigi la loto? Trebuie să joci. E aceeaşi chestie şi cu sentimentele. Iubeşte şi vei fi iubit. Problema cea mare e că iubirea trebuie întreţinută. Aşa cum dai la un căţel Pedigree ca să îl creşti, trebuie să dai afecţiune persoanei de lângă tine, ceea ce nu e deloc greu, atâta timp cât orice lucru mărunt creeză conexiuni şi naşte sentimente între cele două persoane. Şi dacă nu? Dacă nu se întâmplă chestii din astea se ajunge la despărţiri din alea tragice, şi "dacă ai noroc" chiar la ameninţări cu moartea şi tot felul de prostii. "Ca mine n-o să mai găseşti niciodată! Ce te face să crezi că mai vreau ca tine? Dacă voiam ca tine nu ne despărţeam, nu te înşelam şi continuam să fim împreună." Da, înşelăm. De ce? Pentru că atunci când suntem într-o relaţie în care nu ne implicăm sufleteşte, o relaţie de care ţinem doar pentru că ne face plăcere compania celeilalte persoane, sau pentru că avem anumite avantaje, nu ne dăm interesul. Şi nu vă gândiţi că e valabil doar în cazul bărbaţilor, deoarece e la fel pentru toată lumea şi aşa va fii mereu. "Dar eu nu înşel, doar fac comparaţii" zicea un prieten. El defapt doar încerca să găsească fata care să îl facă să se oprească, şi în cele din urmă a reuşit. Dar cum se explică treaba cu cei care sunt căsătoriţi şi înşeală? E normal sau nu? Promit să vă scriu când o să trec prin asta! Dar până atunci consider că doar încearcă să părăsească pentru câteva momente monotonia de acasă, vechile obiceiuri şi rutina. Asta e cea mai mare problemă a oricăror tipuri de relaţii, că ajungi la un moment dat să te plictiseşti. Rectific: ajungi la un moment dat să te plictisească. Păi dacă mereu ajungi acasă de la serviciu, mănânci, faci duş iar apoi te arunci în pat şi te trezeşti tocmai dimineaţa când trebuie să reiei rutina, e normal să te saturi şi să îţi doreşti altceva. Îţi doreşti ceva nou, dar nici la mâncarea bună de acasă nu poţi renunţa, şi nici la glumele bune ale iubitului. Cea mai uşoară metodă "să împaci si capra şi varza", cum se zice, e să înşeli. E urât ca gest, dureros, şi poate demn de laudă doar într-un restrâns grup de prieteni, dar destul de multă lume o face, aşa că ai grijă să îţi faci jumătatea să fie fericită alături de tine. Altfel, ne vedem la "Din dragoste", sigur are Mircea Radu experienţă cât să vă împace.